"Tinereţea nu are vârstă"
Pablo Picasso
Până la 40 de ani nu am simţit că
anii trec! Mi se părea că pot să ţin timpul de mână şi să rămân mereu la vârsta
tinereţii. Că nu trebuie să-ţi încarci chipul cu straturi de fond de ten şi
farduri dacă ai 20 de ani. Că un chip tânăr este frumos prin prospeţimea lui!
Dar... nu am putut păcăli
timpul... Au început să apară schimbările, tiptil, ca nişte musafiri nepoftiţi
– întâi firele albe în păr, apoi kilogramele în plus, după ele ridurile, mai
fine sau mai profunde...
A trebuit să găsesc remedii, chiar
dacă înainte nu mă preocupau produsele de beauty, machiajul şi metodele de înfrumuseţare.
Aşa că m-am vopsit, am început să mă machiez, să mănânc mai sănătos.
Şi să mă simt în continuare TÂNĂRĂ,
pentru că sufletul meu este la fel ca acum 20 de ani.
Pot spune că, la 40 de ani, viaţa începe
din nou: poţi să faci lucruri pe care nu le-ai mai făcut, să redescoperi vechii
colegi de liceu şi, de ce nu, pasiuni noi, totul este să găseşti echilibrul dintre
suflet şi trup şi să te bucuri de fiecare zi, fără să te gândeşti la cum va fi
mâine!
Sunteţi de acord cu mine?